Lumea-Columbofilă.ro

Postat de Lumea-Columbofilă.ro la 4 iunie 2014

Interviu extras din anuarul Asociatiei Crescatorilor de Porumbei Jucatori de Galati – Romania

1. Câţi ani aveţi şi de când creşteti porumbei?

  R: În primul rând, urez tuturor colegilor columbofili un Nou An 2014 cât mai bun şi cu cât mai multe realizari!

   Mã numesc Dina Mergeani, am 44 ani şi cresc porumbei de 32 de ani.

            2. Ce rase deţineţi în prezent?

R: În prezent deţin doar douã rase de porumbei: Jucãtori de Galaţi şi Zburãtori orbeţeni româneşti, prima – pentru performanţele de zbor şi joc, în timp ce a doua – pentru aspectul lor exterior.

Uneori, un numãr mai mare de rase ce au criterii de selecţie diferite poate duce la scãderea atenţiei acordate fiecãreia în parte şi, consecutiv, la ţinte de selecţie mai greu de atins.

            3. De ce aceste rase şi nu altele?

R: Cresc Jucãtori de Galaţi deoarece cu aceastã rasã am început şi, datoritã performanţelor lor în aer, am rãmas consecvent în creşterea lor de-a lungul timpului.

În cazul Zburãtorilor orbeţeni româneşti, motivul principal pentru care îi cresc este reprezentat de paleta deosebitã de culori întâlnitâ la porumbeii din aceastã rasã.

            4. Sunteţi implicat de câţiva ani “adânc” în competiţiile cu porumbei de agrement şi ca participant şi ca “tehnic” şi ca Preşedintele secţiei de zbor a Uniunii. Cum s-a vãzut “din afara” naşterea A.C.P.J.G.-RO?

R: Apariţia acestei asociaţii a fost precedatã de o bunã promovare a ei în media, fapt care s-a şi concretizat într-un mare numãr de membri cotizanţi şi participanţi la competiţiile de zbor şi joc din anul 2013.

            5. Cum aţi apreciat iniţiativa ca fiecare “parte” a jucãtorului de Galaţi” sã aibã o grupã separatã în funcţie de comportarea în aer?

R: Aceastã iniţiativã reprezintã expresia opiniei membrilor acestei asociaţii cu privire la categorisirea performanţelor în aer ale anumitor porumbei de zbor şi joc.

            6. Credeţi cã  în urmãtorii ani participarea la competiţii va fi mai numeroasã?

R: În ultimi ani se remarcã cu usurinţã o creştere a numãrului de participanţi în competiţiile organizate în mod oficial cu porumbei de zbor şi joc. Cu mare probabilitate, acest trend ascendent se va pastra şi în urmatorii câţiva ani. Ţine de noi toţi sã asiguram un climat organizational cât mai stimulant care să îi convingã pe colegii noştri columbofili crescãtori de rase de zbor şi joc sã participe la astfel de competiţii.

            7. Competiţiile cu porumbei de agrement sunt suficient promovate în acest moment?

R: Numărul mic de participanţi, în ciuda creşterii lui în ultimii ani, reprezintã un semn al necesitãţii unei şi mai bune promovãri în viitor. În acest sens, este necesarã o cât mai bunã înţelegere între columbofili, cu apariţia unor competiţii cu un numar cât mai mare de participanţi, ceea ce va duce în mod cert şi la o mai bunã promovare a competiţiilor cu porumbei de agrement.

            8. Credeţi cã A.C.P.J.G.-RO prin ceea ce întreprinde şi prin structura pe care o are promoveazã şi aduce un “plus” columbofiliei româneşti de agrement?

R: Pe vremuri, România era consideratã “ţara porumbeilor de zbor”. Aşadar, apariţia unei asociaţii care promoveazã porumbeii performanţi în aer, indiferent de felul lor, şi care, chiar din primul an de existenţã, are un numãr considerabil de participanţi, nu poate reprezenta decât un fapt îmbucurãtor şi un autentic “plus” în promovarea porumbeilor de zbor şi joc.

            9. Numiţi 10 persoane care şi-au pus amprenta asupra competiţiilor cu porumbei de agrement în România de-a lungul timpului.

R: Persoane care şi-au pus amprenta asupra competiţiilor cu porumbei de agrement pot fi considerate atât cele care s-au implicat activ în organizarea unor astfel de competiţii cât şi cele care au avut rezultate constant bune de-a lungul timpului.

Orice enumerare a unor astfel de colegi columbofili nu poate începe decât cu dl. Ioan Sasu din Satu-Mare, cel care a asigurat un cadru competiţional adecvat pentru porumbeii de zbor şi joc în ultimii treizeci de ani.

În cazul porumbeilor de zbor îi mentionez pe d-nii Zarafu Remus, Trandafir Nicolae, Piussi Vitorio, Palfi Janos şi Burduşel Cristian în timp ce în cazul porumbeilor de zbor şi joc îi menţionez pe d-nii Pascu Valericã, Hãdãrãu Vlad, Chelu Emilian şi Bãrboianu Ionuţ.

            10. Din punct de vedere profesional, lumea “agrementista” în Romania se poate compara cu cea “voiajoristã”? De ce?

R: Atâta timp cât “voiajoristii” au de 100 (o sută!) ori mai mulţi concurenţi decât “agrementiştii” nu cred ca se poate vorbi de vreun anume grad de comparaţie între cele douã lumi. Pe lânga o promovare foarte bunã, un mod lipsit de echivoc de apreciere a performanţelor, existenţa unor sponsori şi tradiţia îndelungatã, un factor important în acest decalaj între cele doua lumi columbofile este reprezentat de motivaţia diferitã a participanţilor în competiţii. Din acest punct de vedere, crescatorii de porumbei de agrement sunt sub nefasta influenţa a crescãtorilor de porumbei de ornament, influenţã accentuatã de tendinţa din ultimii ani de definire a unor rase peformante numai după aspectul lor exterior cu neglijarea performanţelor din aer.

Astfel, sub influenţa existenţei unui singur concurs naţional (expoziţia naţionalã) şi a câtorva expoziţii locale pentru porumbeii de ornament, nu puţini crescãtori de porumbei de agrement se aşteaptã ca o competiţie a performanţelor sã dureze cât mai puţine etape de zbor, cu realizarea unor ierarhii ale performanţelor dacã se poate “dintr-un singur foc”. Spre deosebire de aceastã atitudine autolimitativã, crescătorii de porumbei voiajori au un sezon competiţional de aproximativ cinci luni cu tipuri variate de concurs. În aceasta perioadã, ei pot verifica atât performanţele unui numar mare de porumbei cât şi constanţa acestor performanţe, constanţã care este, de fapt, atât a porumbeilor cât şi a crescãtorilor.

În acelaşi sens, destui crescãtori de porumbei de agrement nu participã la competiţii decãt atunci cãnd sunt siguri de rezultate foarte bune, pierzând din vedere faptul că, la o competiţie, important este sã participi şi sã o susţii cu participarea ta. De asemenea, se pierde din vedere şi faptul cã participarea constantã la competiţii asigurã perpetuarea acestora de la an la an. Prin comparaţie, nu o sã auzim de la vreun crescãtor de voiajori justificãri de genul: “anul ãsta nu particip pentru cã nu cred cã o sã ies printre primii…”.

Aceste “mici” diferenţe de mentalitate pot explica şi ele diferenţa majorã între cele douã lumi.

            11. Cum vedeţi columbofilia şi competiţiile cu porumbei de agrement peste 20 de ani?

R: Pe o perioadã atât de lungã de timp probabil că şi columbofilia de la noi se va supune tendinţelor descendente existente în alte ţari mai ales din cauza lipsei unei promovãri adecvate dar şi din cauza scãderii uşoare a numãrului de crescãtori de porumbei de la an la an.

Ţine numai de noi, toţi crescãtorii de rase performante în aer, sã participãm în numãr cât mai mare la competiţiile oficiale de zbor şi joc indiferent cine este organizatorul lor. Astfel, prin participarea noastrã, vom reuşi sã susţinem şi sã perpetuăm aceste competiţii de la an la an şi vom reuşi sã promovăm rasele pe care le creştem.

12. Dar jucãtorul de Galaţi?

R: Tendinţe evolutive divergente referitoare la aspectul exterior sau la performanţele de zbor şi joc sunt observabile la porumbeii gãlãţeni de cel puţin treizeci de ani. Din pãcate, tendinţe reparatorii convergente spre mai vechile lor descrieri nu s-au observat nici mãcar în ultimi ani, ani caracterizaţi printr-o mediatizare foarte bunã a tuturor opiniilor existente. De asemenea, este destul de puţin probabilã susţinerea în viitor a unor astfel de tendinţe convergente de cãtre toţi crescatorii acestor porumbei.

            13. Cum pregãteşte Dina Mergeani porumbeii pentru anul competiţional 2014 (metode de antrenament, regim alimentar, etc)?

R: În funcţie de perioada din an, hrana porumbeilor este constituitã din amestecuri cât mai diversificate, amestecuri care pot varia de la o perioadã a anului la alta sau de la an la an. Astfel, iarna, porumbeii mei primesc mai ales grâu, porumb, floarea-soarelui şi, mai rar, mazăre. În schimb, vara primesc în principal grâu, sorg, rapiţă şi, mai rar, alte produse. Porumbeii sunt hrãniţi o singurã datã pe zi în jurul orei 13, ei având în permanenţã la dispoziţie grit şi scoici pisate.

Din punct de vedere al metodelor de antrenament, nu dispun de suficient timp pentru a putea face acest lucru în mod susţinut.

            14. Când va vedea lumina tiparului ampla carte de geneticã la care lucraţi de foarte mulţi ani?

R: Aceastã carte este, de fapt, o colecţie de fotografii comentate dupã cunoştiinţele mele limitate şi poate fi consideratã o povestiere ilustratã despre porumbei şi despre variatele lor aspecte fenotipice. Ea este alcãtuitã din patru mari parţi: trasãturile morfo-fiziologice ale porumbeilor (altele decât culorile), culorile porumbeilor, bãlţãtura porumbeilor şi, a patra, trãsãturile morfo-fiziologice, culorile şi bãlţãturile unor rase româneşti. Publicarea împreună a a acestor patru pãrţi are scopul de a avea, per total, costuri de editare şi de vânzare mai scãzute în aşa fel încât informaţiile prezentate sã fie cât mai accesibile publicului columbofil din România.

Deoarece cartea este aproape gata înca de la sfârşitul anului trecut, este destul de probabilã apariţia ei pe parcursul acestui an.

În final, referitor la urarea din finalul frazei de mai jos, ţin sã amintesc cã, împreunã, crescatorii de porumbei de zbor şi joc pot realiza mult mai multe decât fiecare separat.

 

 

            A.C.P.J.G.-RO vã multumeşte pentru amabilitatea de a rãspunde la aceste întrebari şi vã doreşte pe viitor sã realizaţi tot ce v-aţi propus pe toate planurile. 

10,378 total views, 1 views today