DROBETA TURNU SEVERIN , SAU VALEA SOIMILOR
Postat de Lumea-Columbofilă.ro la 26 septembrie 2015
Autor: Laurentiu Bogorodita
Oras aflat in sud-vestul Romaniei, este inconjurat in sud si in vest, de munti stancosi si in nord si est, de dealuri acoperite de paduri.
In zona de sud, fluviul Dunarea, delimiteaza granita dintre Serbia si Romania, soimul Dunarean, avandu-si si el habitatul sau in aceasta zona.
Orasul este pozitionat intr-o vale, o vale a ulilor si a pasarilor rapitoare, care in ultimele decenii au facut din porumbei o sursa de hrana.
In ciuda acestor inconveniente, severinenii iubesc la nebunie columbofilia, dezvoltand chiar un fanatism constructiv pentru ceea ce inseamna sportul cu porumbei rotitori.
Orgoliul oltenesc si poate si diferentele de principii si mentalitate, au facut ca in prezent, iubitorii de porumbei de durata si altitudine din judetul Mehedinti sa fie impartiti in 6 cluburi si asociatii.
Nu cred ca aceasta este o problema foarte mare, important este ca toti membrii cotizanti, indiferent din ce asociatie sau club fac parte, sunt antrenati in competitii oficiale, respecta un calendar bine stabilit, au regulamente de zbor, apar in clasamente…
Dragostea pentru zbor, placerea de a privi in nori si in adancul cerului, se transmite din generatie in generatie, in aceasta zona a Romaniei ,,nebunia” aceasta frumoasa incepand undeva prin anii 1930.
Aproximativ 100 de membrii cotizanti, in cele 6 cluburi si asociatii si alti 150 de columbofili neafiliati, sunt ceea ce numim noi familia largita a crescatorilor de porumbei de durata si altitudine, din judetul Mehedinti.
Pentru un judet destul de mic, cum este Mehedintiul, densitatea crescatorilor este foarte mare, aceasta densitate atingand apogeul in anii 1970, inainte sa inceapa procesul de demolare al caselor, proces pe care Ceausescu l-a declansat obsesiv.
Toate acestea fiind spuse, ceea ce incanta si uimeste, este istoria columbofiliei din aceasta zona a tarii, este istoria sutelor de zboruri oficiale omologate,istoria miilor de porumbei exceptionali, luati de pasarile rapitoare in decursul anilor, sau deplasati la mari distante, de curentii de aer neiertatori, care acolo sus, la peste 1000 de metri altitudine, fac adevarate dezastre.
Poate modestia, sau poate lipsa implicarii in ceea ce inseamna promovarea, au facut ca in ultimii 60 de ani, toate aceste pagini de istorie columbofila deosebita, sa nu iasa la iveala, pe plan national si international.
Este timpul sa dam ,,cezarului ce-i al cezarului” si sa facem tot ceea ce tine de noi, pentru a duce mai departe cu demnitate zeztrea lasata de inaintasii nostri.
Stapanirea de sine, ambitia si perseverenta, sunt trasaturi de caracter care te ajuta sa mergi inainte, sa faci columbofilie la un inalt nivel, intr-o zona a tarii total nepotrivita pentru acest sport.
Cine crede ca este usor ca pe parcursul unui an, sa scoti 100 de pui, dintre care peste 60 sunt luati de uli si curenti, se inseala! Asta in conditiile in care permanent columbofilii consulta starea vremii, analizand site-urile de specialitate.
Cu natura nu poti sa te joci, iar cu pasarile rapitoare a caror sursa de hrana au devenit porumbeii, nu poti sa te pui!
In schimb, poti sa ai sange rece si ambitie, sa strangi din dinti si sa mergi inainte, indiferent cat de mari sunt pierderile si cate nopti albe ai facut, pana sa reusesti sa-ti vindeci ranile!
Solutia este sa facem totul din arta si pentru arta si in acest fel porumbeii de altitudine si durata sa dainuie in timp, evitand ca acestia sa fie transformati in pasari de ornament, care nu mai stiu sa presteze, limitandu-se a se deplasa pana pe casa si inapoi in cotet.
1,833 total views, 1 views today
Comentarii
2 comentarii
Parerea ta conteaza!
Retine: Comentariul va fi facut public dupa aprobarea sa de catre administratorul blogului.
Lumea-columbofila este onorata ca a participat intens la promovarea istoriei columbofile a orasului Drobeta Turnu-Severin si a impatimitilor crescatori din aceasta zona.
Va uram multa putere de munca si…..nu va dati batuti!
Multumim mult lumea-columbofila!
Noi suntem onorati sa colaboram cu dumneavoastra!
Zborul cu porumbei de durata, la inaltimi foarte mari, este asemanator cu sporturile de contact, un fel de K 1, dar mult mai periculos.
Daca un luptator de K 1, poate fi facut nocaut, intervenind imediat arbitrul care opreste meciul, in ,,lupta” sa cu pasarile rapitoare, in majoritatea situatiilor porumbelul moare, arbitrul lipsind cu desavarsire.
Exista intre noi si porumbeii de foarte mare valoare o stransa legatura sufleteasca, iar atunci cand acestia dispar, traim sentimentul pierdirii unui prieten drag si sincer doare al naibii de tare.
Acolo sus, la peste 1OOO de metrii altitudine, inconjurati de uli si expusi curentilor de aer neiertatori, porumbeii joaca un joc periculos, jocul cu moartea!
Atunci cand tu ca incepator in ale columbofiliei, te decizi sa cresti porumbei de mare altitudine si durata, trebuie sa-ti asumi aceste lucruri…Totul este senzational, dar este si foarte periculos!