O rasa pe saptamana: Zburator de Damasc
Postat de Lumea-Columbofilă.ro la 2 iunie 2014
Locul de origine
Orientul-mijlocu. Este probabil una din cele mai vechi rase de cultura avand cel putin 3000 de ani. In Siria este denumit porumbelul lui Mahomed sau din Ierusalim sau din Damasc.
Impresia generala
Indesat, cel mult de marime mijlocie, vioi (totusi bland) se intalneste numai in nuanta ghetii, foarte deschisa, cu dungi negre. Partea de jos a penajului este mai intunecata.
Caracteristicile rasei
Capul: lat; privit din profil este ovoidal, fara turtire sau muchii. Privit de sus este piriform, intotdeauna nemotat.
Ochii: rosii rubinii focosi. Genele duble sunt de structura fina, de culoare negru albastrui.
Ciocul: de lungime mijlocie, destul de puternic, negru albastrui. Umflaturile ciocului sunt slab dezvoltate.
Gatul: de lungime mijlocie, puternic, cu membrane bine dezvoltata. 
Pieptul: plin si rotunjit.
Spinarea: proportional de lata, bine dezvoltata.
Aripile: puternice, late – nu prea lungi – se odihnesc pe coada.
Coada: nu prea lunga, urmeaza linia spinarii usor descendenta.
Picioarele: de lungime mijlocie, netede, cu aplomb larg, ghearele sunt negre-albastrui.
Penajul: Lins.
Culoare si desen
Culoarea de acoperire a penelor pe intreaga suprafata a corpului este un alb ca de gheata, luminos, fara pete sau umbre. Partea de jos a penajului, mai ales pe gat si piept, este cenusiu intunecata. Daca sta linistit, trebuie sa para alb unicolor; daca este in miscare, numai atunci apare culoarea intunecata a partii de jos a penajului. Pe aripi se gasesc doua dungi, nu prea inguste, de culoare neagra intense. Un chenar identic se gaseste pe coada, care are la capat un tiv deschis de cca 5mm. La o culoare curata, uniforma a partii superioare, a penajului, spinarea este in mod obisnuit alba.
Greseli grave
Cap turtit, cu muchii sau ingust; gene deschise; rosii sau prea inguste; cioc prea lung; prea scurt sau de culoare maronie; gat lung, subtire; lipsa membranei gatului; cravata; piept ingust; spinare lunga, ingusta; aripi inguste, lungi; coada lunga; statura inalta; gheare maronii; abdomenul si pieptul subtire.
Apreciere
Impresie generala – culoarea penajului – culoarea genelor si a irisului – forma capului – tinuta corpului.
Marimea inelului – 8 mm
Lumea columbofila multumeste site-ului http://rase-de-porumbei-ro.blogspot.ro/ pentru documentare
3,181 total views, 4 views today
Comentarii
Un comentariu
Parerea ta conteaza!
Retine: Comentariul va fi facut public dupa aprobarea sa de catre administratorul blogului.
Ca si in cazul multor rase stravechi, este imposibil de stabilit originea clara a zburatorului de Damasc. Acestia, numiti si Mahomedani in scrierile timpuri si in relatarile verbale, sunt mentionati chiar si in sulurile de papirus egiptene si in scrierile pe piatra. Desi se crede de obicei ca zburatorul de Damasc provine din Damasc, Siria (de unde si numele Damascene), exista indicii ca rasa ar fi putut aparea mai degraba in Turcia sau Iran (Persia). Inca din secolul al 17-lea Willughby (1667) descria rasa ca fiind una veche. El compara frumoasele cerome (inelele perioculare) intunecate ale Mahomedanilor cu ochii inchisi la culoareâ ai popoarelor din tarile Orientului Mijlociu.. Culoarea inchisa a ceromelor si ochii vii si stralucitori sunt doua trasaturi distinctive care fac din aceasta rasa una izbitor de atragatoare.Doua sute de ani mai tarziu, intr-un Tratat al Porumbeilor Domestici, se arata ca ei erau numiti Mahomedani datorita asocierii cu fondatorul Islamului, Mohamed. Tratatul ne furnizeaza o legenda conform careia un Mahomedan (Damasc) i-ar fi vorbit lui Mohamed la ureche. Aceasta pasare, intruchipare a Duhului Sfant, i-ar fi spus lui Mohamed poruncile Celui Atotputernic si din acea zi i s-a dat numele de Mahomedan. Aceasta cel putin pana cand europenii au inceput sa-l numeasca Damasc. Primii Mahomedani au fost importati in Anglia in 1868. Acesti porumbei au fost importati din Constantinopol (Istanbul) si au fost vanduti lui James Wallace din Glasgow. Cand James Wallace i-a expus in 1879 i-a numit Damasti. Si restul, asa cum se spune, este istorie.
Consemnarile arata ca Damastii au continuat sa fie importati in Europa din Afganistan inca din 1914. Este deci evident ca rasa era mult raspandita in Orientul Mijlociu. Dar rasei nu i-a mers bine in Europa confruntata cu razboaiele mondiale, disparand chiar pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Din fericire, rasa a fost readusa si poate fi intalnita din nou in Europa si America de Nord.
Desi acum este considerata o specie pe cale de disparitie, turcii foloseau Damastii pentru zbor inca din 1954. Daca este posibil, Damastilor ar trebui sa li se aloce exercitiu considerabil de zbor.