Lumea-Columbofilă.ro

     PREZENTAREA

porumbelul jucator (tremurator) de      Bucovina

     Generalitati;

     Porumbelul jucator(tremurator) de Bucovina este o aparitie recenta în lumea porumbeilor, în lumea columbofila. Cu ani în urma, sunt peste 15 ani de atunci, subsemnatul acestor rânduri am hotărât sa creez, sa fixez și sa dezvolt o noua rasa de porumbei pe care intentionam sa o numesc initial jucător de Suceava după modelul arhicunoscut, incetatenit în Romania, ca jucător de Botosani, jucător de Iasi, jucător de Galati, jucător de Cluj, jucător de Constanta, etc.

      Rasfoind lucrarea scriitorului Schile Hans Ioachim „Spezzies în Farbe”am constatat existența unei denumiri frumoase, respectiv jucator de Bucovina, denumire care însă era lipsita de suport, de continut, în zona existand ca porumbel local „infiat” jucătorul de Botosani. Adoptand aceasta frumoasa denumire, care este un brand local și fiind un  crescător de peste 20 de ani(12 titluri naționale) a jucatorului de Botosani, am dezvoltat câteva elemente care sa deosebeasca viitorul porumbel de Bucovina de existentii porumbei de Botosani prin incrucisarea acestuia cu porumbelul tremurator de Rostov și cu jucătorul de Balti.

     Deosebiri fata de cei mai apropiați porumbei ca fenotip, ca asemanare;

a) Fata de jucătorul de Botosani(parinte natural);

a1. Pozitionarea și obligativitatea moturilor.

     Jucătorul de Bucovina trebuie în mod obligatoriu sa aibă motul din spate, motul din fata fiind facultativ, pe cand la cel de Botosani este obligatoriu motul din fata, fiind facultativ cel din spate.  Deci sunt pe invers. Deosebirile sunt vizibile, sunt  incontestabile, indubitabile.

a2. Conform standardelor existente porumbelul de Bucovina are o ”tinuta orizontala, ușor inclinata…” pe când la porumbelul de Botosani ținuta este „usor oblica spre coada…” precizandu-se la defecte majore, ca existenta „corpul(ui) purtat orizontal” reprezintă o „tinuta corporala necorepunzatoare” care poate descalifica porumbelul în cauza. Poziția oblica la porumbelul de Bucovina este imposibila datorită pozitiei cozii de aceea nici nu este prevazuta în standard. Aceasta deosebire este vizibila pentru persoanele  de bune credința și invizibila pentru cei ce au „orbul gainilor” sau mintea ingusta și întunecata. Ținuta porumbeilor se vede de la distanta și este element de departajare.

a3.  La cei de Bucovina spatele este mediu spre scurt(la unii coada pare a porni din gât) care se observa cu ușurința, fata de  spatele de la porumbelul de Botosani care se vede în toată plenitudinea sa. Element de departajare.

a4. Coada ca numar de pene și latime sunt identice. Deosebirea consta în pozitionarea acesteia care este element de departajarea, nu numai vizibil dar unul din cele determinante.  In standarde se stabileste ca;

a4.1) La porumbelul de Bucovina coada trebuie să fie „plata, de lungime medie cu cel mult 14 rectrice late. În repaus este purtata pe latimea a 3 pene.  Este purtata ridicat, cel puțin la nivelul liniei crestetului.” și dacă acest fapt nu se manifesta  ar putea duce la descalificarea porumbelului ca nefiind specific rasei.

a4.2) La porumbelul de Botosani coada trebuie să fie „îngusta, plata, în repaus este de  latimea a 2- 3 pene. Este formata din 12 -14 pene.” – citat preluat chiar din standardul postat de administatorul grupului porumbeilor de Botosani în ziua de 13 Octombrie 2017 · Guadalajara, Spania

a5. În spațiul virtual s-au făcut unele speculatuii privind jucatorul trenat de Botosani care ar fi fost preluat sub denumirea de jucător de Bucovina. Niște bazagonii a unor nepriceputi. O  varietate, o rasa este un bun cultural, se formeaza și se instaleaza în timp, uneori chiar de sute de ani, exista în mintea si conștiința oamenilor, a unei populatii și nu poate fi transferat sau preluat după bunul plan al unui individ sau a mai  multora.

     Existența jucatorului de Botosani trenat, (cu aripile sub coada), nu o contestam dar acesta trebuie să fie incadrat în anumite limite rezonabile prevazute de standarde și nu după pareri personale exprimate tinand cont de proprii porumbei  sau uneori izvorate din incultura columbofila mai ales ca unii au facut trimiteri eronate chiar la corifei columbofiliei romanesti, academician, prof. dr. Stefan Peterfi(fost ministru al agriculturii în acea perioada)  și  arhitect Feliciu Bonatiu( fost arhitect-șef al orașului Timișoara) și mulți ani președinte al Uniunii Columbofile din România, afirmandu-se, cu nerusinare, ca aceștia au făcut referire, în lucrările lor, la aceasta varietate ceea ce nu corespunde adevărului. Nu prin minciuni se pot sustine afirmatiile, parerile ci prin cunoasterea efectiva a documentelor incidente pe care le vom face cunoscute crescatorilor.

     De altfel este greu de crezut ca poate fi acceptata existenta a doua fenotipuri, a doua  infatisari diferite la aceeași rasa. In lucrarea „ Rasele de porumbei din Romania” de F. Bonatiu  face precizarea privind porumbelul de Botosani, ca acea parte a corpului, coada, urmează o linie dreapta, continua cu spinarea  si aripile se odihnesc pe coada,   iar academician, prof. dr. Stefan Peterfi nu face nici un fel de referire la poziția cozii considerand probabil ca aceasta are poziția porumbelului comun.

Nici in standardul european al porumbelului jucator de Botosani, nr. 0952 din 28.11.2008, aprobat de ENTENTEE EUROPEENE la Dortmund, Gemania nu se gaseste acea varietate trenata. Chiar daca s-ar prevedea acest lucru, trena in limba romana, inseamna coada lasata jos (TRÉNĂ, trene, s. f. 1. Partea din spate, prelungită, a unor rochii, care se târăște pe jos; ) asa cum apare in DEX și nu coada ridicată. In standardul european se face totuși precizarea ca varfurile aripilor pot fi purtate și sub coada(trenate) și care consider ca este specifica porumbelului trenat de Botosani.

     Deci porumbelul trenat de Botosani pentru a nu fi descalificat trebuie sa aibă coada „ ingusta, plata, … latimea a 2 -3 pene.” iar aripile „putand fi putate sub coada (trenate) …”. Acestea sunt limitarile făcute de standardul actual european care are prioritate fata de cel local ca de altfel orice lege, norma sau normativ european .

     Aceasta divagatie amanuntita am făcut-o pentru a explica diferenata intre coada de la porumbelul de Botosani care trebuie sa urmeze linia spatelui fiind o continuare a acestuia, indiferent unde sunt pozitionate varfurile aripilor(aici se întâlnesc cele doua forme de porumbel trenat și netrenat – același fenotip, aceeași infatisare, poziția varfurilor aripilor neinfluentand major imaginea porumbelului) și linia franta la cei de Bucovina și care trebuie să fie ridicată pana cel puțin la nivelul crestetului.

a6. Un  alt caracter reprezentativ al porumbelui de Bucovina este gâtul care trebuie sa  pulseze, sa  tremure. Dar tremuratul nu este posibil fără o forma specifica a gatului, respectiv dacă nu este curbat, daca nu este putin cotit în partea de sus a acestuia.      Tremuratul nici la un porumbel cu acest caracter nu este permanent pentru ca nu ar putea manca, nu si-ar putea hrăni pui, nu s-ar putea odihni, etc. acesta manifestandu-se în anumite condiții mai ales când este speriat, stresat, emoționat, etc., dar în permanenta este vizibil gâtul curbat care asigura posibilitatea tremuratului. Acest puls al gatului, acest tremurat, alături de poziția cozii,  este determninant în aprecierea porumbelului, inexistenta acestuia ar putea duce deasemenea la descalificarea porumbelului ca nefiind specific rasei.

b) Fata de jucătorul de Eiski(frate vitreg);

Principale deosebiri sunt;

b1) Coada la porumbelul de Bucovina are cel mult 14 pene pe când coada la cel de Eiski are cel puțin 14 pene element mai puțin vizibil și care partial se suprapune.

b2) Dispunerea penelor în coada este elementul de departajare  vizibil și anume laturile cozii la porumbelul de Bucovina sunt paralele sau aproape paralele cu o latime de 3 pene pe când la porumbelul de Eiski dispunerea penelor este în evantai ceea ce se vede de la distanța. Coada tip „lopata”(latimea de 3 pene) la Eiski este un dezavantaj major, care descalifica pasărea respectiva, nefiind necorespunzatoare rasei.(dupa standarul rusesc) pe când la Bucovina este o calitate(Eiski are coada lata de la Rostov, Bucovina are coada ingusta, tip „lopata” de la Botosani, ca forma nu ca pozitionare).

b3) Coada la  Eiski formeaza fata de sol un unghi intre 60 – 70  grade fata de Bucovina care este la nivelul a 45 grade, – element de departajare vizibil.

b4) La Eiski picioarele sunt scurte, la Bucovina sunt medii – element de departajare, vizibil.

b5) Spatele este scurt la Eiski, la Bucovina mediu spre scurt.

c) Fata de alte  rude foarte apropiate;

Prezentam principalele caractere;

c1) Rostov(parinte natural); spate foarte scurt, coada 14 -20 pene, unghi 75 – 90 gr.fata de sol, coada atinge gâtul, picioare scurte(2- 3 cm), tremurat puternic, fără mot sau cu mot la spate.

c2) Jucătorul siberian(frate vitreg); cap sferic, frunte înaltă, mot cicular cu rozete, coada 16 -18 pene, unghi 80 – 90 gr. fata de sol, tremurat accentuat.

c3) Jucător de Astrahan(frate vitreg); trunchi scurt, cap nemotat sau motat,, spate scurt , tremur mediu, coada 14 – 18 pene, unghi 60 – 70 gr.

c4) Jucător nodcaucazian(frate vitreg); coada 16 – 18 pene,  unghi 75 – 90 gr., atinge gâtul,  picioare scurte, tremur puternic,  spate scurt,  mot la spate.

c5) Jucătorul oglindat de Ural(frate vitreg); trunchi scurt, cap nemotat sau motat, spate scurt , tremur fin, coada 14 – 20 pene, unghi 30 – 40 gr.

     Cunoscand caracterele jucatorului tremurator de Bucovina(prezentate anterior) puteți sesiza și singur(a) asemanarile și deosebirile existente fata de rudele apropiate.

     Deosebiri fata de alți porumbei;

1. Porumbelul jucător de Bucovina se deosebește de oricare porumbel de agrement și sport din Romania pentru faptul ca poarta coada ridicată, cel puțin la nivelul crestetului, este tremurator(in marea lor majoritate), elemente definitorii care îl detaseaza de jucătorul de Calarasi, jucătorul bimotat de Ardeal, jucătorul de Iasi, castaniu de Craiova, negru trenat de Bucuresti, etc. Este singurul (deocamdată) porumbel  tremurator, a carui gât pulseza, din țara noastră.

2. Fata de porumbeii tremuratori cu coada ingusta (12 – 14 pene) se deosebește prin unul sau mai multe elemente; mot posterior semicircular, motul de pe frunte, incaltatura de cel puțin 6 cm, varfurile aripilor purtate sub coada (trenate), poziția ridicată a cozii, etc.

3. Fata de alți porumbei diferențele sunt atât de evidente încât face inutilă orice comparatie.

     O puternica baza genetica;

     Baza genetica a porumbelului tremurator de Bucovina este foarte bogata rezultata atat din imperecherea porumbelului jucător de Botosani cu jucătorii de Rostov(probabil și cu urme de Volga, moș Taras din Ucraina de la care am primit porumbeii Rostov, rosii și baltati pe roșu, avea în crecatorie și jucatori de Volga, care ar explica mai bine aparitia dungii din coada la unii porumbei de Bucovina) și cu jucătorul de Balti cât și din faptul ca nu s-a utilizat metoda consagvinizarii, care face o selecție severa a genelor, crescatorii urmarind obtinerea de rezultate imediate  pentru  uniformizarea descendentei și transmiterea mai fidela a caracterelor, mai ales a celor coloristice și nu numai, ceea ce duce la creșterea gradului de homozigotie și scaderea treptata a vitalitatii porumbeilor rezultati.

     Faptul se confirma în practica mai ales prin multitudinea de culori și alte caractere ale porumbelului tremurator de Bucovina care depaseste în acest sens baza genetica a oricarui porumbel de agrement și sport și de ornament de la noi. Doar un simplu exemplu; masculii de pigment rosu heterozigoti care sunt și purtatori de albastru-negru și care pot prezinta stropii sau pete  de culoare neagra ce apar in special in coada dar și pe corp și care sunt foarte rari (deși sunt de preferat), sunt din abudenta in cazul rasei tremurator de Bucovina.

     Deasemenea sunt foarte rezistenti și mai ales prolifici. În acest an am scos de la fiecare pereche matura câte 4 – 5 perechi de pui, peste 300 de pui în total, ceeace îmi asigura o puternica baza de selectie.

     Existența și promovare;

     Primele incrucisari pentru crearea rasei au avut loc în primavara anului 2003 folosind initial jucătorii de Botosani și jucătorii de Rostov(rosii și baltati pe rosu) ca în anul următor, la culoarea roșie, sa utilizez și jucătorii de Balti. Prin incrucisari și selectii succesive am reușit ca în anul 2006 sa obțin urmași care se diferentiau fata de stramosii lor și care au fost prezentati în lucrarea „Porumbeii de agrement și sport din Romania” dar care nu prezentatu toate caracterele și elementele pe care le are astăzi porumbelul tremurator de Bucovina, prezentate anterior.

     Pentru promovarea acestuia pot pune la dispoziția celor interesati porumbei cu valoare biologica ridicată astfel ca împreuna sa asiguram realizarea unui porumbel remarcabil care sa poată concura cu succes cu orice porumbel de agrement, de sport si de ornament din Romania și nu numai.

     Menționez faptul ca la finele anului 2017, după aproape 15 ani, porumbelul  (tremurator) de Bucovina a fost omologat, la nivel național, care constituie certificatul de existența a acestuia.

     Consider ca este posibil ca  porumbelul tremurator de Bucovina să fie omologat și la nivel european atât pentru frumusețea acestuia cât și datorită raspandirii teritoriale și a  numarului mare de exemplare existente atât în țara cât și în strainatate.

     Pentru cei interesati indicam câteva profiluri de pe Facebook; Jucător tremurator de Bucovina, Jucător de Bucovina-Craiova, Porumbel tremurator de Bucovina, Porumbei Suceava, etc.

02.11.2018, Prof. Iftode Gheorghe

     Reuniune frumoasa și contructiva

     Recent a avut loc la Suceava, după un an de la omologarea jucatorului tremurator de Bucovina, prima întâlnire a crescatorilior acestei rase, la care au fost invitați sa participe si câțiva crescatori ai porumbelului jucător de Botosani. Era și firesc pentru ca jucătorul de Botosani este unul din părintii naturali ai jucatorului tremurator de Bucovina, alături de jucătorul de Rostov și jucătorul de Balti.

     În prima parte a intalnirii s-a făcut prezentarea întregii crescatorii și a porumbeilor astfel;

a) în 4 voliere mari, câte 10 – 12 în porumbei în fiecare voliera, pe culori și desen.

b) în 6 voliere micicu câte 4 – 5 porumbei în care au fost expuse noutatile realizate(cap/coada albastre pe fond alb, baltati pe rosu/negru(cap alb), baltati pe rosu/negru(piept alb), porumbei cu trei culori pe aceeași pana.

c) porumbeii selectati (după prima imperechere cu jucător de Rostov) pentru intarirea tremuratului, a pozitiei cozii și creșterea lungimii penelor la incaltatura.

d) porumbeii selectati pentru realizarea importului genei de oglindat de la alte rase și implimentarea aceșteia la jucătorul tremurator de Bucovina.

e) vizitarea interioara a crescatoriei; 7 compartimente cu 10 -12 boxe, în fiecare compartiment „locuind” păsări de aceeași culoare(alba, rosu/galbena, neagră, castanie, baltati pe roșu și negru(cap alb), baltati pe roșu și negru(piept alb), si cap/coada colorate pe fond alb.

f) vizitarea celor 4 voliere mari exterioare la care au acces porumbeii permanent.

g) vizitarea compartimentului de imperechere format din 20 de boxe și care este utilizat și ca spațiu pentru tineret, după realizarea imperechierii.

     Discutiile purtate au scos în evidenta rezultatele frumoase obtinute concretizate în participarea la expozitiile natinale, regionale și locale, la targuri și piete culminand cu omoloaarea rasei la sfarstul anului 2017 precum și în creșterea numarului de simpatizanti, admiratori și crescatori.

     S-a discutat și despre necesitatea accentuarii unor caractere cum ar fi aceea a tremuratului, a nivelului cozii, a altor caractere care sa duca la o departajare vizibila și de necontestat fata de alte rase cum ar fi jucătorul de Botosani(parinte natural), jucător de Eiski, jucator nordcaucazian, jucător siberian, jucător oglindat din Ural, jucător de Astrahan,(veri primari după jucător de Rostov – unul din părinții naturali ai celor mentionati).

     Orientarea crescatorilor către cresterea acelor porumbei jucători de Bucovina care au cel puțin tremuratuil evident și coada tip „lopata” și ridicată cel putin la nivelul crestetului, elemente care prin inexistenta lor individuala să fie considerate defecte majore și care sa duca la  eliminarea porumbelului respectiv din competiție. Prin aceasta selecție dura se vor elimina toate discutiile, în cea mai mare parte nejustificate, rautacioase, uneori chiar penibile, cu privire la existența acestei rase.

     Crescatorii rasei s-au obligat, ca prin orice mijloace, sa participe efectiv la popularizarea jucatorului tremurator de Bucovina.

S-a convenit ca în anul următor să se organizeze o noua întâlnire la care sa participe atât crescatorii jucatorului de Bucovina cât și crescatori valoroși ai jucatorului de Botosani – crescatorii vor prezenta la intalnire  cel puțin 10 porumbei din propria crescatorie, discutiile purtandu-se de aceasta data cu porumbeii fata în fata. Probabil aceasta întâlnire cu porumbei din ambele rase va fi mult mai interesantă și concluziile mult mai pertinente.

     În partea a doua a intalnirii a avut loc un „ospat”  la care discutiile au fost și mai aprinse dar într-o atmosfera calduroasa, prieteneasca greu de înțeles pentru unele minți întunecate în care concurenta normala în orice domeniu a devenit o lupta imbecila, existentiala.

Data; 04.11.2018

Prof. Iftode Gheorghe